Arta de a scrie poveștile oamenilor pe piele

0
211

Desenul a făcut mereu parte din viața Claudiei Sufaru, căci e pasiunea pe care o are de mică. Deși nu a avut posibilitatea să urmeze un liceu de arte, așa cum și-ar fi dorit, prietenii i-au înțeles pasiunea și au susținut-o mereu. Punctul de lansare spre visul ei a fost atunci când a împlinit 18 ani, prietenii săi dăruindu-i cel mai frumos cadou – un kit complet de tatuat. În momentul acela era atât de prețios, căci datorită lui a ajuns acolo unde își dorea. Începutul a fost destul de basic – și-a tatuat prietenii, iar încetul cu încetul pasiunea ei începuse să prindă contur.

În prezent studiază la Facultatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, visul ei luând și mai mult contur aici. În momentul de față sunt 6 ani de când, Claudia face ceea ce îi place – tatuează. A avut întotdeauna norocul să întâlnească oameni și artiști care să o învețe și îndrume, astfel aflându-se într-o continuă evoluție. În acest domeniu este destul de greu să te faci remarcat, iar datorită acestui lucru, în primii 3 ani din cariera sa au apărut diverse „obstacole financiare”, dar care nu au făcut-o niciodată să renunțe.

A reușit să transforme pasiunea într-un dream job, însă nu se gândește să se oprească aici. Vrea ca pasiunea ei să îi aducă și mai multe împliniri pe plan profesional.

Aș putea spune cu bucurie că am reușit să combin pasiunea cu profesia. Nu e un domeniu artistic atât de liber pentru mine având în vedere că trebuie să respect anumite cerințe, dar face parte din sfera artistică. Cea mai grea parte este că trebuie să colaborezi destul de intim cu oamenii și știm cu toții că orice job care implică contactul direct cu omul nu este cel mai ușor. Programările, mesajele interminabile, oameni nervoși că nu le răspunzi când și-ar dori ei, apeluri după 12 noaptea, liste de tatuaje și de prețuri…uneori vreau să îmi arunc telefonul pe geam. Pe de altă parte e cool că lucrez în domeniul artistic și cunosc o tonă de oameni incredibili. Plus că nu zice nimeni că trebuie să mă limitez doar la tatuaje. Cine știe, poate reușesc și eu cu grafica digitală pe viitor.

Arta tatuajelor nu este înțeleasă de toată lumea, însă Claudia este de părere că atunci când simți nevoia să îți faci un tatuaj nu trebuie să ți cont de „normele sociale” impuse de oamenii ce nu văd lucrurile la fel ca tine.

Tatuajele pot fi atât pur decorative, cât și un simbol intim și personal pentru clienți. Nu judec clienții, doar încerc să lucrez cu ei pentru a ajunge în punctul în care pleacă zâmbind și țopăind din salon. Este un lucru fie personal, fie de vanitate și nu ar trebui pusă problema respectării normelor sociale.

Motivele invocate de cei care aleg să își facă un tatuaj sunt diverse – de la simplul fapt că pare „cool”, la amintiri sau lucruri personale. Claudia consideră că orice lucru poate trezi în tine dorința de a-ți desena o poveste pe piele. Fiecare client este unic, fiecare aduce o poveste nouă și fiecare poveste trebuie spusă într-un mod cât mai original.

Calitatea unui tatuaj se remarcă în tușuri, linii, umbre și finite. Procesul de tatuat este destul de complex și implică multe acțiuni ce trebuie făcute cu multă grijă. Atunci când ai puțin ochi artistic poți să observi dacă un tatuaj este de calitate sau doar o copie. De asemenea, claritatea unui tatuaj este foarte importantă – cum arată dupa vindecare, contrastul corect cu pielea clientului, poziționarea și, desigur, compoziția corectă a unui model și anatomia în sine a subiectului pus pe piele. Esteticul este în ochiul privitorului, dar există multe criterii standard al unui aspect plăcut. Din păcate foarte mulți clienți se mulțumesc cu mediocritatea și realizează prea târziu. Prețul este unul din motivele pentru care nu acordă importanță calității rezultatului.

Realizarea unui tatuaj poate dura între 15 minute și câteva ore, existând și cazuri în care procesul unui tatuaj poate dura chiar și câteva luni, acelea fiind mai complexe. Uneori doar pregătirea unui proiect durează ore întregi, mai mult decât execuția tatuajului în sine. Depinde de stilul ales, de dimensiune, dar și de toleranța clientului la durere.

Dacă ar fi să răspundă la întrebarea: Ce îi sperie cel mai tare pe clienți: acele sau durerea? – Claudia ar spune cu siguranță ca ambele reprezintă fricile clienților. Cei ce nu se tem de ace, trăiesc cu impresia că vor face față durerii cu ușurință, însă nu e așa – durează ceva timp până ce durerea devine suportabilă.

Pentru a realiza lucrări cât mai originale, fiecare artist adoptă un stil anume prin care reușește să lase o amprentă.

Prefer un stil îndreptat spre grafic. Ador să lucrez în culoare și linie, dar nu mă feresc de noi provocări sau să ies din zona de confort. Teoretic, un tatuator trebuie să accepte orice stil i se cere, până la urmă noi ne modelăm după cel ce va purta tatuajul pentru tot restul vieții.

Claudia se descrie ca fiind o persoană foarte răbdătoare, perfecționistă și deschisă. Adoptă mereu o atitudine pozitivă și friendly în preajma clienților, încercând să interacționeze cu ei în așa fel încât orele în care se realizează un tatuaj să fie plăcute atât pentru ea, cât și pentru client. Atunci când ceva nu îi reușește așa cum și-ar fi dorit, tinde să fie dezamăgită, însă sunt momente și momente din care are doar de învățat. Există mulți artiști ce o inspiră, însă este o fire destul de practică, iar în momentul de față preferă să se axeze pe evoluția sa tehnică și financiară, dorindu-și ca pe viitor tatuajele sale să ajungă cunoscute și căutate, munca ei devenind inspirație pentru alții.

Pe lângă marea pasiune ce i-a devenit job, aceasta mai are o mulțime de alte lucruri ce o pasionează. Pentru Claudia, arta nu are limite, ceea ce o face să se implice în orice activitate care îi testează creativitatea și nu numai.

Am dat la Facultatea de Artă cu speranța că voi lucra și eu într-o echipă de game development, dar tatuajele au devenit un scop mai practic. Mereu îmi fac timp (12 ore pe zi) pentru jocuri, dar asta e pasiune de când mă știu. Orice ține legat de artă mă îndeamnă să mă implic, fie că e sculptură, bandă desenată, pictură. Am făcut și pandantive personalizate, tricouri, păpuși matryoshka. Arta nu are limite. Merg pe munte cu fiecare ocazie pe care o am, îmi place să învăț cele mai ciudate limbi străine și vreau să mă reapuc de o pasiune pe care regret că am întrerupt-o când m-am mutat în Cluj – arte marțiale.

Atunci când iubești ceea ce faci, nici obstacolele și nici criticile oamenilor nu te pot determina să renunți. Pasiunea nu are limite, cu atât mai mult atunci când ea se reflectă în artă.