Vezi ce poate face și ce nu poate face Președintele României

0
350

Alegerile prezidențiale se apropie cu pași grăbiți, acestea având o miză importantă atât pentru viitorul României în următorii cinci ani, cât și pentru alegerile parlamentare care vor urma.

Este important să cunoaștem care sunt atribuțiile președintelui pentru a înțelege dacă deciziile luate nu încalcă litera și spiritul legii, dacă promisiunile făcute în campania electorală sunt fezabile și nu în ultimul rând, pentru a fi capabili să facem bilanțul activității sale la finalul mandatului.

În România, șeful statului nu are doar un rol simbolic, ci deține puteri reale pe care le poate exercita atât în materie de politică internă, cât și externă.

Ce poate face Președintele României?

Președintele României are următoarele atribuții legislative:

  • Poate promulga legi.
  • Poate semna legile în vederea publicării lor în Monitorul Oficial.
  • Poate propune întoarcerea unei legi în Parlament pentru verificare, o singură dată.
  • Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea legilor sau în legătură cu conflicte juridice de natură constituțională.

Atribuțiile privind funcționarea și organizarea puterilor publice:

  • Poate prezenta mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale națiunii.
  • Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită.
  • Poate participa la unele ședințe ale Guvernului.
  • Poate organiza referendum în probleme de interes național, după consultarea prealabilă a Parlamentului.

Atribuții cu privire la numirea sau revocarea altor autorități publice:

  • Poate dizolva Parlamentul, în condițiile în care acesta a refuzat de două ori investitura Guvernului.
  • Poate desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru.
  • Poate numi Guvernul pe baza votului de încredere al Parlamentului.
  • Poate revoca sau numi miniștri în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, la propunerea prim-ministrului.
  • Poate numi trei judecători la Curtea Constituțională.
  • Poate numi în funcție magistrați.
  • Poate numi persoane în anumite funcții publice.

Atribuții în domeniul apărării și ordinii publice:

  • Poate declara, de regulă, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală a forțelor armate.
  • Poate institui stări de asediu sau stări de urgență, parțiale sau totale.
  • Poate respinge agresiuni armate îndreptate împotriva ţării.
  • Poate fi (și este) este șeful armatei.

Atribuții ce țin de domeniul politicii externe:

  • Poate încheia tratate negociate de Guvern și puse spre ratificare Parlamentului.
  • Poate acredita și rechema, la propunerea Guvernului, reprezentanții diplomatici ai României.
  • Poate aproba înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
  • Poate acredita, în România, reprezentanții diplomatici ai altor state.
  • Poate organiza ambasade românești în străinătate.
  • Poate reprezenta România în Consiliul European.

Ce nu poate face Președintele României?

  • Nu poate fi, în timpul mandatului, membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, chiar dacă în timpul campaniei electorale a fost susținut de un partid.
  • Nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
  • Nu poate construi autostrăzi, spitale, aeroporturi, școli, grădinițe.
  • Nu poate mări salariile sau pensiile.
  • Nu are drept de inițiativă legislativă și nu adoptă acte legislative.
  • Nu poate refuza promulgarea unei legi.
  • Nu conduce Guvernul și Parlamentul.
  • Nu alege Guvernul și nu numește prim-ministrul României. Președintele poate doar nominaliza candidatul la funcția de prim-ministru, însă puterea legislativă trebuie să-și dea acordul.

Este important să știm că Președintele României se bucură de imunitate doar în privința opiniilor și faptelor îndeplinite în concordanță cu mandatul său. În caz contrar, pentru fapte îndeplinite înafara mandatului, acesta poate fi tras la răspundere ca un cetățean obișnuit.

Acest articol face parte din campania VOT, inițiată de Federația Tinerilor din Cluj și Cluj for Youth, cu scopul de a informa mai bine tinerii cu privire la alegerile prezidențiale.